40+, De toate

Cambodgia – hotelul de o mie de stele

Pentru cei care au deschis televizoarele mai târziu, eu nu gătesc tot timpul. Sau nu aproape tot timpul :) mai ales acum de când trebuie să-mi confecționez la propriu tot ce mănânc. Nuuu, nu doar gătesc și mănânc toată ziulica, ci mai am timp să fac și alte lucruri. Despre călătorii o să tot vină vorba – am călătorit imens în vremea când eram corespondent, umpleam un pașaport și în trei luni. Dar nu erau călătorii de plăcere.

Și să începem:

Cândva acum mulți ani am făcut o călătorie în Vietnam, Japonia și Cambodgia, pentru că suntem toți datori cu o fugă mai lungă de-acasă. Momentul era potrivit din toate punctele de vedere și s-a legat bine – am plecat cu buna mea prietenă, mare pasionată de Asia.

Știți că sunt cel mai bogat om din Cambodgia? Dorm în fiecare noapte nu la cinci stele, ci la mii de stele.

Omul dormea sub cerul liber, dar nu este nimic neobișnuit în asta. A fost un text pe care îl servea într-o engleză amuzantă tuturor turiștilor, și sentimentul că mi s-a vârât pe gât un clișeu m-a îndepărtat de la semnificația pe care abia în alt context aveam să o descopăr. Omul fericit cu ce are, lucru care nu împiedică năzuința, dar nici nu o cultivă înadins ca pe o trăsătură de ”apucător”. Nimic pe lumea asta mai dezgustător, cred, ca avariția și cățărarea cu orice preț pe o scară – a profesiei, a cantității de țoale din șifonier sau a teancurilor de bani din bancă – în general împingându-i jos pe trepte pe cei mai puțin abili. Treaba asta nu durează mult niciodată și nu știu cum se face că o construcție subredă se va vedea șubredă oricât de mult sclipici și-ar pune pe acoperiș.

În fine, și după ani și ani tot îmi aduc aminte cu plăcere de cambodgianul cu trei dinți în gură, care făcea glume cu turiștii.

Acolo mi-a fost cel mai greu să respir din toată Asia, umiditate sinistră la niște temperaturi insuportabile în septembrie, dar a compensat cu mâncarea (evident) și cu fățucile copiilor. Am și din Vietnam o puștoaică în rochiță roz, pozată cocoțată pe bordură, dar aici au fost și mai și.

Da, am vizitat monumente, pietre și pietroaie – dincolo de astea a fost una din cele mai frumoase vacanțe din viața mea de-atunci și de-acum.

Fotografiile le-am făcut cu aparatul unui prieten a cărui zi de naștere este astăzi și mi-am adus aminte de Cambodgia pentru că trebuie neapărat să scriu rețeta despre miraculoasa rață în sos de soia. O asociere fără sens, altfel, pentru că nu am mâncat nicio rață la Angkor Wat. Dar Nikonul acela de-atunci a făcut minuni pentru una ca mine care nu știa să îl folosească. Mai stați pe-aici, mai vin cu poze :) Nu plecați nicăieri!

P.S. Templele le găsiți aici mult mai bine decât le pot eu descrie. La fel și istoria locului, cultura și arta. Eu voiam doar să vă arăt pozele mele. Enjoy!

 

cambodgia-2 cambodgia-3 cambodgia-4 cambodgia-5 cambodgia-8 cambodgia-11 cambodgia-12 cambodgia-13 cambodgia-14 cambodgia-15 cambodgia