40+

Inflamație și altele

Când am început traducerea unui articol despre gluten și inflamație am început aici. După ce am deslușit care e treaba cu glutenul și cum ne afectează sănătatea, fie diagnosticați deja cu boală celiacă, fie alergici sau intoleranți sau cu alte suferințe autoimune, vine timpul să vedem ce se întâmplă cu inflamația bob cu bob.

Ultima chestie la care am rămas în articolul anterior era cea cu intestinul permeabil, care lasă moleculele nasoale să treacă direct în sânge pentru că s-a fragilizat stratul cu care este căptușit intestinul și flora microbiană sănătoasă nu își mai face treaba.

Gluten în sânge

Odată ce unul din componenții glutenului a ajuns direct în sânge trece în sistemul nostru imunitar care vrea să-l elimine (să-l bată, adică, ca un bully). brain-silent-treatmentMimetismul molecular se pune în mișcare atunci când ”corpurile străine” întră în sânge, sistemul imunitar formează anticorpi să le contracareze. Până aici toate bune, că asta e treaba sistemului imunitar. Problema e atunci când corpii străini arată foarte asemănător cu propriile celule, așa că s-ar putea ca sistemul imunitar să ne atace și corpul odată cu elementele străine.

Nu doar celiacii suferă

Dacă vă apucați să studiați un pic literatura de popularizare și studiile care ne sunt accesibile nouă, celor care nu suntem medici, veți descoperi că de intoleranța la gluten se leagă și multe alte afecțiuni autoimune – bolile autoimune ale tiroidei, diabetul de tip 1, fibromialgia (pe fond de boală celiacă sau nu – așa cum sunt eu), poliartrită reumatoidă, boli autoimune ale ficatului și alte câteva boli de piele, tot autoimune. Glutenul este cu siguranță factorul decisiv în povestea asta. Și cică, ce să vezi? Obezitatea și diabetul de tip 2 au o componentă autoimună.

Răspuns autoimun în boala celiacă

Acesta este motivul pentru care nu doar boala celiacă este asociată cu alte afecțiuni autoimune. Dacă ați crezut că
sensibilitatea non-celiacă la gluten nu are legătură cu boala autoimună, v-ați înșelat. Studiul citat a descoperit că foarte mulți dintre cei cu sensibilitate la gluten non-celiacă au markeri de răspuns autoimun în sânge, fapt care arată că expunerea la gluten produce afecțiuni autoimune chiar și fără boala celiacă asociată. Un alt lucru important – cei cu sensibilitate non-celiacă la gluten au un alt tip de răspuns autoimun decât cei cu boala celiacă, dar în ambele cazuri este vorba despre o chestiune foarte serioasă.

Când flora intestinală este defectă

Flora intestinală este o colecție de bacterii prietenoase care trăiesc unde le spune și numele. Ajută la reglarea sistemului imunitar, la controlul permeabilității intestinale, digeră hrana, sintetizează nutrienți precum vitamina K2, trimit semnale de sațietate sau foame către creier, fac o mulțime chestii. Treaba e că florei nu îi place glutenul, dar deloc-deloc. Persoanele care suferă de boala celiacă au de cele mai multe ori probleme cu flora intestinală, probleme care se reduc semnificativ atunci când se renunță la gluten. E valabil și pentru persoanele cu sensibilitate la gluten non-celiacă as myself.

Simptome gastrointestinale

LeakygutcartoonToată povestea de mai sus cu glutenul, bacteriile și permeabilitatea poate că par rupte de realitate și prea tehnice, dar să nu uităm că au consecințe foarte, să le zicem, vizibile. Majoritatea sunt ”în burtă” așa că are logică să începem de acolo:

  • persoanele care suferă de celiachie reacționează imediat la ingestia de gluten și semnele sunt severe – diaree sau constipație, arsuri, dureri, gaze, uneori vomă.
  • cei care au sensibilitate non-celiacă încearcă o paletă similară cu cea de mai sus, uneori la fel de violentă.

Creierul

La intoleranța la gluten este afectat și creierul – am experimentat pe… creierul meu. Textele pe care le-am găsit despre aceste simptome în limba română sunt, de cele mai multe ori, traduse din engleză. În original starea este definită ca ”brain fog” dar jur că ”ceață pe creier” (așa cum am găsit în multe articole în limba română) mă face să râd, nu să iau în serios manifestările. Vobim despre o lipsă de claritate, de confuzie, de dificultăți de concentrare – toate acestea pliate pe conștientizarea stării, ceea ce o face cu atât mai greu de suportat pentru că efectiv te schimbă, te transformă ca om, ca profesionist, ca orice vreți voi. În alte cuvinte, vă știți vioi, alerți, cu capacitate intelectuală, ”cu vorbele la voi” cum se spune și brusc asistați cu o neputință infiorătoare la un ”ceva” care nu vă este propriu. Fără să exagerez, este ca un film de groază de doi bani sau un coșmar grotesc unde vrei să strigi, dar nu poți, ori strigi dar nu produci niciun sunet.

OOOLa modul cel mai serios acum – sensibilitatea la gluten are legătură cu depresia, demența sau boala Alzheimer, spune studiul. Asta nu înseamnă că glutenul este cauza tuturor bolilor mintale sau că eliminarea lui din alimentație le vindecă. Nu spune nimeni așa ceva. Sănătatea mintală este o treabă complicată și sunt mulți factori de luat în
considerare, dar ce pot să spun, din proprie experiență, este că ”brain fog” este ucigător și că doar cine a trecut prin asta poate să înțeleagă starea. Pentru toți ceilalți, fie prieteni sau familie, este de neînțeles. Și e mare păcat. Dacă aș putea să explic fiecăruia în parte cum se simte un apropiat atunci când suferă de depresie (în orice formă) aș lua om cu om să explic asta, chiar de mi-ar lua o viață întreagă de-acum încolo.

Pielea

Pentru pielea uscată și cu prurit am dat vina pe apă, pe vitamine sau pe lipsa lor, pe vârstă, pe orice altceva – până să îmi dau seama că sensibilitatea la gluten este de fapt de vină pentru toate mâncărimile. Am avut nopți când mă ec0102d98821d9573568e7f99b3d9026scărpinam ore în șir, am zile când jumătate de sticlă de loțiune de corp intră în piele într-o clipă și mă scarpin pe brațe mult timp după ce m-am dat cu cremă.

Concluziile (sumare)

  • toată povestea nu e limitată la afecțiunea celiacă
  • efectele sunt vizibile și la cei cu alt tip de sensibilitate la gluten
  • poți avea simptome mai puțin violente și îngrijorătoare, dar asta nu înseamnă că nu trebuie luate în serios
  • nu e OK să nu fii bine, serios :)
  • dacă ai chef și timp poți o încerca o renunțare la gluten de 30 de zile și vei vedea singur efectele – dieta se numește Reset30 și o să scriu cât de curând despre ea

P.S. La momentul publicării acestui articol am exact 4 luni fără gluten, lactate și zahăr și nu sunt nici pe departe detoxifiată. Efectele serioase se văd după 6 luni – 1 an de dietă.

Imaginile sunt de pe Pinterest.