40+, Mâncare

Complexul de superioritate la glutenfree

gluten freeDespre complexul de superioritate la gluten free am mai scris aici în strânsă legătură cu reacțiile oamenilor care se consideră ”normali” la opțiunile de viață ale celorlalți, evident, diferite de ale lor.

I-am spus ”superioritate foanfă” pentru că din partea mea poartă o încărcătură de snobism și limitare ca cea pe care ți-o impută ție. Să fiu mai explicită. Democratizarea comunicării publice permite absolut orice fel de manifestare a likes & dislikes, acum ai unde și cum să te exprimi, chiar și în necunoștință de cauză, despre ce aleg unii și alții să facă cu viețile lor.

Nu fac parte din niciun grup…

…care să promoveze sau incrimineze vaccinarea, de pildă, pentru că este opțiunea fiecăruia să facă sau nu asta pentru copiii din dotare. Eu i-am vaccinat pe ai mei pe scheme diferite, în funcție de cum am considerat la momentul respectiv că este nevoie. Nu fac parte nici din grupurile cu vindecări miraculoase cu tinctură de tătăneasă și bitter suedez, pentru simplul motiv că nu cred în ele, dar nici nu mă veți vedea atacându-i pe cei care cred în asta. Pot să bombăn la mine în casă, la mine în cap, dar la mine, în spațiul meu ultra-privat. Pot să mă revolt și să fac o campanie dacă astfel de lucruri duc la neglijență criminală. Copiii trebuie să fie protejați de astfel de abuzuri pentru sănătatea lor. În rest, să mă scuzați, adulții de aceea sunt adulți, deciziile asumate fac parte din meseria de adult.

Există însă categorii de persoane care disprețuiesc vocal opțiunile fără gluten, bio, eco, fân și mai știu eu ce pentru că le consideră fițe și mode. Despre cât de puțin este fiță opțiunea gluten free am mai scris aici, din fericire a fost un articol foarte citit și m-am bucurat să văd asta.

Două categorii de #glutenfree

gluten freeSunt cei care s-au născut cu intoleranță ori și mai grav, boală celiacă și sunt cei care s-au îmbolnăvit la un moment dat și au nevoie de un regim special.
Eu fac parte din cea de-a doua categorie și pentru cei din grupul numărul doi este poate mai greu să adopte regimul fără să se confrunte cu ”foanfa”.
Noi suntem acei oameni care până la un punct relativ recent (pentru cei care au făcut acest switch de curând) hăpăiau fără să respire 3 covrigi cu mac, o farfurie de penne gorgonzola și o felie de tort cu ciocolată. Noi suntem acei oameni care știu gustul gogoșii cu gem cumpărată în șervețel mozolit de ulei și pentru care pâinea este obligatoriu pufoasă și are gust de grâu.

Blogul pe care îl citiți este mai ales pentru cei care au nevoie de o tranziție mai ușoară către alimentația fără gluten, în așa fel încât să nu simtă o prea mare frustrare că nu mai pot mânca gogoașa mai sus menționată.

Cred că la început am greșit…

…încercând să reproduc exact gusturile și texturile din vremea de dinainte de regim. A fost o prostie, din punctul meu de vedere. Nici gustul, nici texturile nu pot fi replicate și, sincer, nici nu merită. Prima proba a fost când toți ceilalți din casă au mâncat o perioadă fără gluten și a doua când am început eu însămi să dezvolt preferințe clare pentru anumite feluri de mâncare. Așa, ca înainte. Pur și simplu am reușit să înlocuiesc tot ce voiam să mănânc cu variantele fără gluten, lactate și zahăr. Cel mai greu este cu micul dejun, dar cred că este o problemă a mea, pentru că atunci îmi este cel mai foame și am nevoie de zahăr (mă rog, nu zahăr rafinat, ci ceva dulce). Dacă aș putea să îmi cumpăr un depozit de curmale, aș fi fericită. Dar pentru sugar cravings am banane, 3 stafide, curmale și dacă nu mă satur, rod un măr, o brioșă cu făină de cocos, etc. O să mă ocup să fac un pic de ordine în rețete și să le pun pe categorii să fie de folos.

La început a fost gluten free haos

Prima săptămână a trecut cel mai greu pentru că nu aveam ingredientele necesare, nu aveam făină, nu aveam xanthan, nu aveam zahăr de cocos, nu aveam de niciunele. Nu aveam rețete, nu știam la ce să mă aștept după ce dau o grămadă de bani pe o pungă de făină de migdale (60-80 de lei) și iese o porcărie complet necomestibilă.

Lucrurile s-au mai așezat după ce am început să structurez un meniu, un anume fel de a face cumpărături și last but not least am înțeles cum anume ies preparatele fără gluten (mai ales copturile) și ce așteptări să am de la ele. Lipsa pâinii a fost cea mai teribilă. Cu pastele nu a fost atât de dramatic pentru că cele cumpărate sunt la un preț absolut decent, cam 5 lei punga de penne. Sosurile, însă, sunt cu totul altceva. Cum să faci sosuri diferite pentru paste pentru o casă mâncătoare de paste în toate felurile? Fără gluten, fără lactate și fără zahăr.

Pentru că eu așa am ales – gluten, dairy, sugar free și pot să mă uit la poza de mai jos :)

gluten freeP.S. Carnea este o opțiune excelentă pentru mine. Nu sunt vegetariană. Dacă ar fi să mă încadrez undeva aș fi paleo, dar nu extrem. Categoria nici nu cred că este importantă. Câtă vreme ești bine, analizele ies bine, tu ești fericit, medicul e fericit, nu văd nicio problemă.

Discuția despre carne am purtat-o cu o mai tânără prietenă de-a mea pe messenger în toiul nopții și mi-a dat ideea acestui articol – atitudinea ei față de informația pe care o primește, să zicem de la 40fun.ro, filtrează, acceptă, alege ce are nevoie.

Ea nu mănâncă carne și este împotriva principiilor ei de nutriție dar mi-a spus ”înțeleg, accept și nu contest faptul că tu ai nevoie de friptură, chiar dacă nu se pupă cu ce am citit eu pe subiect.” Mă rog, nu în cuvintele astea, dar asta era ideea. Mulțumesc, Adelaida.

Sursa foto: Pinterest